Boli inflamatorii intestinale în Iași. O boală cronică are nevoie de mai mult decât un tratament. Are nevoie de strategie.

Boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică pot avea evoluții foarte diferite de la un pacient la altul. Există perioade în care simptomele domină viața de zi cu zi și perioade în care pacientul se simte aproape normal. Există forme limitate și forme complexe. Există pacienți care răspund bine la prima strategie terapeutică și pacienți pentru care traseul medical presupune ajustări succesive.

În bolile inflamatorii intestinale nu este suficient să răspundem doar la întrebarea: Cum se simte pacientul astăzi?

Trebuie să știm și:

La Max Medica Iași, evaluarea pacienților cu boli inflamatorii intestinale este integrată în conceptul de gastroenterologie supraspecializată, cu accent pe monitorizare, individualizarea deciziilor și înțelegerea pacientului dincolo de un singur episod de boală.

Cât de activă este boala?

Există inflamație chiar dacă simptomele s-au redus?

Tratamentul controlează boala sau doar manifestările ei?

Există factori care pot influența evoluția pe termen lung?

Nu urmărim doar simptomele. Urmărim evoluția bolii.

Programează o consultație pentru boli inflamatorii intestinale.

Ce sunt bolile inflamatorii intestinale?

Termenul BII – boli inflamatorii intestinale se referă în principal la două afecțiuni cronice:

Boala Crohn

Poate afecta diferite segmente ale tubului digestiv și, în timp, poate produce leziuni intestinale progresive și complicații precum stricturi, fistule sau abcese.

Rectocolita ulcero-hemoragică

Afectează colonul și rectul, cu inflamație care pornește de la nivel rectal și se poate extinde variabil către restul colonului.

Ambele presupun inflamație cronică la nivelul tractului digestiv, însă modul în care aceasta apare, zonele afectate și complicațiile posibile sunt diferite.

În ambele situații, boala poate alterna între perioade de activitate și perioade de remisiune.

Obiectivul medicinei moderne nu este însă doar reducerea simptomelor, ci controlul inflamației și prevenirea progresiei bolii.

Atunci când inflamația poate merge dincolo de ceea ce simte pacientul

Boala Crohn poate avea manifestări foarte diferite în funcție de segmentul digestiv afectat și de comportamentul bolii.

Printre simptomele care pot apărea se numără:

Un aspect important este că, în boala Crohn, intensitatea simptomelor nu reflectă întotdeauna fidel gradul de inflamație intestinală.

Un pacient se poate simți mai bine și totuși să prezinte activitate inflamatorie. Din acest motiv, remisiunea simptomatică este importantă, dar nu reprezintă întotdeauna întreaga imagine de ansamblu.

Nu doar „colită”, ci o boală inflamatorie care trebuie evaluată în funcție de extindere și activitate

Rectocolita ulcero-hemoragică este o boală inflamatorie cronică a colonului. Severitatea bolii nu este stabilită doar de numărul simptomelor. Contează extinderea inflamației, activitatea endoscopică, markerii biologici, răspunsul la tratament și evoluția în timp.

Manifestările pot include:

Aceleași simptome nu înseamnă aceeași boală pentru doi pacienți diferiți.

Diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale

Nu există un singur test care pune diagnosticul.
Diagnosticul de boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică se bazează pe integrarea mai multor tipuri de informație.

Conform ghidului european multidisciplinar actualizat în 2025, evaluarea poate include:

În boala Crohn, investigația intestinului subțire poate fi esențială, deoarece anumite leziuni pot exista dincolo de segmentele accesibile colonoscopiei.

Un diagnostic corect nu înseamnă doar identificarea inflamației. Înseamnă corelarea dintre localizarea, extinderea, severitatea și comportamentul bolii.

Un marker valoros, dar nu un diagnostic în sine. Un rezultat de laborator devine cu adevărat valoros abia atunci când știm la ce întrebare medicală trebuie să răspundă.

Calprotectina fecală este unul dintre markerii utilizați frecvent pentru evaluarea inflamației intestinale. Poate fi utilă atât în etapa de diagnostic diferențial, cât și pentru monitorizarea pacienților cu boală inflamatorie intestinală deja cunoscută.

Valorile trebuie însă interpretate în context.

O valoare crescută

Valoarea crescută nu stabilește singură diagnosticul de boală Crohn sau rectocolită, iar o valoare izolată nu trebuie analizată separat de simptome, istoricul pacientului și celelalte investigații.

Monitorizarea BII

Biomarkerii precum calprotectina fecală și proteina C reactivă pot contribui la identificarea activității inflamatorii și a riscului de recădere.

Remisiune nu înseamnă doar „mă simt bine”

Una dintre cele mai importante schimbări din managementul modern al bolilor inflamatorii intestinale este conceptul de monitorizare obiectivă a bolii.

Pacientul trebuie, evident, să se simtă bine.

Dar medicina încearcă în același timp să afle dacă inflamația a fost controlată și la nivel biologic, endoscopic sau imagistic.

Acest lucru este important mai ales în boala Crohn, unde simptomele și activitatea inflamatorie pot să nu evolueze în paralel. Ghidurile actuale recomandă monitorizarea proactivă a pacienților aflați în remisiune pentru identificarea inflamației subclinice.

Scopul nu este doar o zi fără simptome, ci o boală controlată pe termen lung.

Monitorizarea tratamentului

În BII, tratamentul nu se prescrie și apoi se uită.

După inițierea sau schimbarea unei terapii, răspunsul pacientului trebuie reevaluat.

În funcție de boală și de situația clinică, medicul poate urmări:

Dacă tratamentul nu mai funcționează?

Bolile inflamatorii intestinale pot necesita, în timp, modificarea strategiei terapeutice.

Un tratament care a funcționat o perioadă poate deveni insuficient. Uneori răspunsul este parțial. Alteori pacientul poate avea simptome care nu sunt provocate direct de inflamație.

În astfel de situații, simpla schimbare automată a tratamentului nu este întotdeauna soluția.

Mai întâi trebuie clarificat:

Manifestările din afara intestinului

Boala inflamatorie intestinală nu se oprește întotdeauna la nivelul tubului digestiv

Unii pacienți pot prezenta manifestări extraintestinale.

Acestea pot implica, în funcție de caz:

În plus, bolile inflamatorii intestinale pot fi asociate cu:

Boli inflamatorii intestinale și nutriție

Nu urmărim o dietă „perfectă”. Urmărim o alimentație potrivită pacientului și bolii sale.

Ce mănânc? Ce trebuie să elimin? Ce am voie?

Sunt printre primele întrebări ale pacienților diagnosticați cu boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică. Și sunt întrebări firești.

Problema apare atunci când teama de simptome conduce la eliminarea progresivă a alimentelor fără o indicație medicală clară. Pacientul poate ajunge să mănânce din ce în ce mai puțin, fără ca boala să fie neapărat mai bine controlată.

Nutriția în BII trebuie adaptată:

Activitatea profesională a Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu include inclusiv prezentări dedicate intervențiilor nutriționale în bolile inflamatorii intestinale, deficitelor de micronutrienți și relației dintre nutriție și BII (Boli Inflamatorii Intestinale).

În cadrul Max Medica, atunci când situația pacientului o justifică, componenta gastroenterologică poate fi completată de evaluare medicală nutrițională.

Boli inflamatorii intestinale și microbiotă

În bolile inflamatorii intestinale, nu urmărim doar simptomele, ci controlul bolii pe termen lung.

Una dintre direcțiile majore de cercetare

Există o relație complexă între microbiotă, sistemul imun, mucoasa intestinală și inflamație. Dar această relație nu trebuie redusă la formule de tip: „boala este provocată de flora intestinală” sau „trebuie doar refăcut microbiomul”. Știința este mult mai nuanțată.

În cadrul Max Medica, această intersecție este deosebit de relevantă deoarece expertiza Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu include atât bolile inflamatorii intestinale, cât și cercetarea microbiomului și a transplantului de microbiotă.

Activitatea sa științifică include teme privind influența imunității și microbiomului asupra prognosticului BII.

Această perspectivă permite discutarea microbiotei în contextul real al bolii.

Nu urmărim doar simptomele. Urmărim evoluția bolii.

Programează o consultație pentru boli inflamatorii intestinale.

Transplantul de microbiotă și bolile inflamatorii intestinale

Interesul pentru transplantul de microbiotă fecală în BII este unul foarte ridicat.

În prezent, terapiile bazate pe microbiotă au o indicație clinică mult mai bine stabilită pentru anumite cazuri de infecție recurentă cu Clostridioides difficile decât pentru tratamentul de rutină al bolii Crohn sau al rectocolitei.

De aceea, transplantul de microbiotă nu trebuie prezentat pacientului cu BII ca o soluție universală sau ca înlocuitor al tratamentului gastroenterologic standard.

La Max Medica, această temă este abordată cu rigoare medicală, prin evaluarea atentă a fiecărui caz și prin raportarea constantă la dovezile științifice disponibile.

Într-o boală care se schimbă în timp, expertiza înseamnă să știi nu doar ce tratament există, ci când și de ce trebuie reevaluată strategia.

Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu Medic primar gastroenterolog

Evaluarea pacienților cu boli inflamatorii intestinale în cadrul Max Medica este susținută de experiența profesională și academică a Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu, medic primar gastroenterolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, cadru universitar la UMF „Grigore T. Popa” și membru al echipei Max Medica.

Bolile inflamatorii intestinale reprezintă una dintre direcțiile constante ale activității sale academice și de cercetare.

Teza sa de doctorat a fost dedicată elementelor endogene implicate în modularea evoluției bolilor inflamatorii intestinale, iar pregătirea profesională include formare specifică în domeniul BII și participarea la un Masterclass organizat de United European Gastroenterology.

Activitatea sa științifică a abordat, între altele:

Face parte din Inflammatory Bowel Disease Committee și este implicată în structuri profesionale internaționale specializate în gastroenterologie.

Cum decurge o consultație pentru BII?

Consultația poate porni de la două situații foarte diferite.

În această situație, obiectivul este clarificarea cauzei simptomelor și stabilirea investigațiilor necesare.

Pot fi analizate:

În acest caz, evaluarea se concentrează asupra evoluției bolii:

Când poate fi utilă o a doua opinie?

O boală cronică nu înseamnă că trebuie să trăiești permanent în jurul ei

Datoria noastră este construirea unei strategii prin care pacientul să poată avea perioade lungi de control al bolii, să reducă riscul complicațiilor și să își păstreze cât mai mult posibil viața obișnuită.

Întrebări frecvente despre bolile inflamatorii intestinale

1. Care este diferența dintre boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică?

Ambele sunt boli inflamatorii intestinale cronice, dar diferă prin localizarea și tipul inflamației. Rectocolita afectează colonul, în timp ce boala Crohn poate implica diferite segmente ale tractului digestiv și poate produce leziuni mai profunde și complicații precum stricturi sau fistule.

2. Se pot vindeca bolile inflamatorii intestinale?

În prezent, boala Crohn nu are un tratament medicamentos curativ, iar managementul urmărește obținerea și menținerea controlului inflamației și prevenirea complicațiilor. Strategia exactă diferă în funcție de tipul și evoluția bolii.

3. Dacă nu mai am simptome, înseamnă că boala este în remisiune completă?

Nu întotdeauna. Mai ales în boala Crohn, simptomele și inflamația intestinală pot să nu se suprapună perfect. Din acest motiv, monitorizarea poate include biomarkeri, endoscopie și investigații imagistice chiar și atunci când pacientul se simte bine.

4. Calprotectina mare înseamnă sigur boală Crohn?

Nu. Calprotectina fecală este un marker al inflamației intestinale, nu un test specific pentru boala Crohn. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și celelalte investigații.

5. Alimentația poate vindeca boala Crohn sau rectocolita?

Nu există o dietă universală care să vindece bolile inflamatorii intestinale. Alimentația poate avea însă un rol important în statusul nutrițional, toleranța digestivă și managementul anumitor situații clinice și trebuie personalizată.

6. Pacienții cu BII trebuie să evite lactatele sau glutenul?

Nu automat. Eliminarea unor grupe alimentare trebuie justificată de contextul medical și de toleranța individuală. Restricțiile inutile pot favoriza dezechilibre nutriționale.

7. Microbiota are legătură cu bolile inflamatorii intestinale?

Microbiota reprezintă o direcție importantă de cercetare în BII și există interacțiuni complexe între microorganismele intestinale, sistemul imun și inflamație. Relația nu poate fi însă redusă la un simplu „dezechilibru al florei”.

8. Este necesară colonoscopia pentru monitorizare?

Endoscopia rămâne un instrument important, dar nu este singura metodă. Monitorizarea modernă poate utiliza și biomarkeri, ecografie intestinală sau investigații imagistice, în funcție de tipul bolii și situația pacientului.

Boala Crohn și rectocolita nu trebuie urmărite doar atunci când produc efecte. Medicina performantă încearcă să le înțeleagă și atunci când par liniștite.

Programează o consultație pentru boli inflamatorii intestinale la Max Medica Iași.

Conținut medical verificat de Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu • medic primar gastroenterolog
• Arie de expertiză: Expertiză în microbiotă și boli inflamatorii intestinale construită prin activitate clinică, cercetare și proiecte europene de implementare a TMF.
gastroenterologie / colonoscopie / endoscopie / polipectomie

Vezi profilul profesional →